Sărbătoarea Azimilor este a doua din cele șapte sărbători pe care Dumnezeu le-a poruncit Israeliților să le țină în Vechiul Testament. Întrucât cele șapte sărbători sunt grupate în trei perioade de timp, Sărbătoarea Azimelor este grupată cu Sărbătoarea Paștilui. Este sărbătorită a doua zi după Paști, în a 15-a zi a primei luni a calendarului sacru.

Dumnezeu a împărțit administrarea răscumpărării în trei epoci și a dat un nume diferit pentru Mântuitorul din fiecare dintre cele trei perioade. „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.”Paștile Domnului începe în amurg în a paisprezecea zi a primei luni. În ziua a cincisprezecea a aceleași luni, începe Festivalul Domnului al Azimimilor.
Leviticul 23:5-6

Pentru a-și arăta sensul potrivit, o sărbătoare poate avea mai multe nume în Biblie. De fapt, cele șapte sărbători au mai mult de 15 denumiri. Indiferent de numele pe care le poate avea o sărbătoare, este totuși aceeași sărbătoare. Sărbătoarea Azimilor este numită și o sărbătoare care durează șapte zile în cartea lui Ezechiel (Ezechiel 45:21).

Dumnezeu a stabilit cele șapte sărbători prin lucrarea lui Moise pentru a ierta păcatele poporului Său.

Și, cum urmau să fie îndeplinite de Isus Hristos, aceste sărbători nu erau numai pentru israeliții din Vechiul Testament, ci și pentru creștinii de astăzi.

Originea sărbătorii Azimelor

Biblia arată că, în timpul israeliților, Dumnezeu a poruncit poporului Său să țină Sărbătoarea Azimilor. Conform calendarului sacru, sărbătoarea începe în a 15-a zi a primei luni.

„Iar în ziua a cincisprezecea a aceleiaşi luni este sărbătoarea azimei Domnului: şapte zile să mâncaţi azime.”

Leviticul 23:6 (NLT)

După ce a cerut israeliților să părăsească Egiptul, Faraon s-a răzgândit și a trimis armata să-i captureze. Când armata lui Faraon s-a apropiat, israeliții au chemat pe Dumnezeu pentru protecție. Ei au suferit greutăți și suferințe pe măsură ce au scăpat din Egipt. Scripturile arată că Dumnezeu și-a protejat poporul, permițându-l lui Moise să împartă Marea Roșie.

Biblia povestește cum israeliții au traversat Marea Roșie pe o suprafață uscată, cu pereți de apă întinse pe ambele părți, în timp ce Dumnezeu a continuat să-și păstreze promisiunea de protecție prin plasarea unui stâlp de foc în fața armatei lui Faraon. Rezistența israeliților la dificultăți de la eliberarea lor din sclavie a devenit originea Sărbătorii Praznicului Azimilor (Exodul 14:1-31).

Oamenii au comemorat sărbătoarea Azimilor în fiecare an, mâncând pâine nedospită (pâine făcută fără drojdie) timp de șapte zile din seara zilei a 14-a din prima lună până în seara zilei de 21 a lunii (Exodul 12:18). De aceea, sărbătoarea este cunoscută și ca sărbătoarea de șapte zile. În timpul acestei sărbători, Dumnezeu i-a pus să folosească ierburi amare și painea făcută fără drojdie, ca să-și amintească de suferința ieșirii din robia egiptenilor. Această pâine nedospită a fost numită pâinea suferinței sau a durerii.

Semnificația Sărbătorii Azimilor

Dumnezeu a stabilit sărbătorile prin faptele lui Moise ca profeții, iar Hristos urma să le îndeplinească în timpul Noului Testament prin lucrările Sale. Sărbătoarea Azimelor reprezintă suferința lui Isus din noaptea Paștilui până la moartea Sa în trupul de pe cruce.

Călătoria dificilă a israeliților în Marea Roșie reprezintă coborârea lui Isus în mormânt, după moartea Sa. Israeliții care ies din Marea Roșie reprezintă învierea Lui. Astăzi putem înțelege semnificația acestei sărbători prin botez.

Fraţilor, nu vreau să nu ştiţi că părinţii noştri toţi au fost sub nor, toţi au trecut prin mare, toţi au fost botezaţi în nor şi în mare, pentru Moise;
1 Corinteni 10:1-2

Icoana aceasta închipuitoare vă mântuieşte acum pe voi, şi anume botezul, care nu este o curăţire de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Hristos
1 Petru 3:21

Prin comemorarea Sărbătorii Azimilor, noi, ca și creștini, putem participa la suferința lui Hristos și Dumnezeu ne oferă puterea de a îndura și de a învinge greutățile cu care ne confruntăm.

Ținerea Sărbătorii Azimelor azi

Nu numai că Isus Hristos a împlinit Sărbătoarea Azimilor, ci și a dat exemplul ținerii sărbătorii în Noul Testament.

În ziua dintâi a Praznicului Azimilor, când jertfeau Paştile, ucenicii lui Isus I-au zis:„Unde voieşti să ne ducem să-Ţi pregătim ca să mănânci Paştile?”
Marcu 14:12

Paștile și Sărbătoarea Azimelor sunt grupate și comemorează una după cealaltă. Deci, în Noul Testament, am bele sărbători luate împreună sunt cunoascute ca Sărbătoarea Azimelor. Ucenicii lui Isus au pregătit și au ținut sărbătoarea după cum a poruncit Hristos. Astăzi, Biserica lui Dumnezeu păstrează Sărbătoarea Azimilor în ziua următoare Paștilui – modul în care Hristos i-a învățat pe ucenicii Săi să o păstreze.

“Vor veni zile când va fi luat mirele de la ei, şi atunci vor posti în ziua aceea.”
Marcu 2:20

Isus a ținut Paștile cu ucenicii Săi, în ziua a 14-a a lunii întâi, după calendarul sacru. A doua zi – a 15-a zi a primei luni – Isus a suferit și a murit pe cruce pentru păcatele noastre.

Conform învățăturii pe care Hristos ne-a dat-o, odată ce mirele – care îl reprezintă pe Isus Hristos – este luat de la poporul Său, ei vor posti. Cu alte cuvinte, după moartea lui Hristos pe cruce, ucenicii trebuie să postească. Astăzi, când sărbătorim Praznicul Azimilor, comemorăm răstignirea și moartea lui Isus pe cruce. Și, prin urmare, sărbătorim sărbătoarea postind.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *